Evoluţia forţei de lucru în paralel cu transformarea tehnologică

În ultimii 25 de ani, internetul a schimbat radical modul în care oamenii comunică, schimbă idei și modul în care marile companii relaționează cu clienții și partenerii de afaceri. Începând din 1950 și până la a Treia Revoluție Industrială, întreprinderile au devenit mai digitalizate. În următoarele decenii, o nouă revoluție industrială va combina elemente ale acestor tendințe, împreună cu noile tehnologii și practici inovative, într-un proces de producție cu adevărat inteligent.

Noua revoluție industrială, cea digitală, a adus în locul tabloului urban mirajul noii tehnologii și pe cel al internetului de mare viteză, însă a împărțit clasele sociale într-o manieră nemaiîntâlnită în ultimul secol. A patra revoluție industrială va schimba viețile oamenilor, la început mai timid, prin anumite semnale, care vor fi mai mult sau mai puțin facil de descifrat. Această revoluție este una a cunoașterii, a schimbului în timp real de informații, acest mecanism fiind pus în mișcare de un proces de accelerare a inovării. Noua revoluție industrială este una în care valoarea se produce în mod inegal, de cele mai multe ori în afara granițelor epocii industriale tradiționale. Aceste surse de valoare apar și se dezvoltă foarte rapid, creând un mediu propice pentru apariția unor noi surse, ceea ce va conduce la intensificarea acestui flux.

Astăzi, suntem la începutul unei noi revoluții industriale. Evoluții în genetică, inteligență artificială, robotică, nanotehnologie, imprimare 3D și biotehnologie, pentru a numi doar câteva, sunt toate bazate pe amplificarea reciprocă. Acest lucru va pune bazele unei revoluții mult mai cuprinzătoare decât orice am văzut vreodată. În timp ce schimbarea iminentă este foarte promițătoare, modelele de consum, producție și ocuparea forței de muncă create de aceasta presupun anumite provocări și o adaptarea continuă a corporațiilor, guvernelor, dar și a persoanelor fizice. În timp ce unele locuri de muncă sunt amenințate și altele cresc rapid, locurile de muncă existente trec printr-o schimbare a seturilor de competențe necesare. Dezbaterea acestor transformări este adesea polarizată între cei care prevăd noi oportunități nelimitate și cei care prevăd dislocarea masivă de locuri de muncă.

Întrebarea este cum vor reacționa la aceste evoluții firmele, guvernele și indivizii. Pentru a preveni cel mai rău caz, tehnologizare însoțită de șomajul în masă și creșterea inegalității, salariații trebuie să se perfecționeze și să-și dorească să fie cei mai buni din domeniul în care activează. Desi de mult s-a discutat despre necesitatea reformei în domeniul educației, nu este pur și simplu posibil, având în vedere revoluția tehnologică actuală, să se aștepte ca forța de muncă a generației următoare să fie mai bine pregătită.

În schimb, este esențial ca întreprinderile să aibă rol activ în sprijinirea angajărilor curente prin reformare, ca indivizii să aibă o abordare proactivă pentru propria lor învățare pe tot parcursul vieții și ca guvernele să creeze mediul propice, rapid și creativ, pentru a sprijini aceste eforturi. Este foarte importantă colaborarea din cadrul industriilor pentru a crea un număr mai mare de specialiști care vor deveni indispensabili. În plus, noile date și valorile de planificare sunt critice în a ajuta să se anticipeze și să se gestioneze tranziția actuală de pe piețele forței de muncă în mod proactiv.

Modificările disruptive ale modelelor de afaceri vor avea un impact profund asupra ocupării forței de muncă în următorii ani. Mulți dintre factorii majori de transformare în prezent, care afectează industriile mondiale, sunt de așteptat să aibă un impact semnificativ asupra locurilor de muncă, variind de la crearea de locuri de muncă semnificative, la deplasarea de locuri de muncă și de la productivitatea muncii sporită, la creșterea diferențelor între competențe. Noi toți suntem responsabili pentru ghidarea evoluției tehnologiei, prin deciziile pe care le luam zi de zi.

Autor: Cosmin Delcea, Master ASE – Economie internațională și afaceri europene