Cum vezi evoluţia forţei de lucru în paralel cu transformarea tehnologică?

Toți oamenii erau nevoiți să cultive sau să vâneze pentru a trăi, dar oamenii sunt inteligenți și au creat unelte care să le ușureze munca: de la lopeți la combine și tractoare, astfel ajungând de la 90% din populație muncind în domeniul agricol (1800) la sub 5% (2010). Desigur, aici nu vorbim doar de agricultură, pentru că omenirea și-a petrecut ultimele sute de ani îmbunătățind sau creând forța de muncă mecanică. Mai bunî, mai durabilă, fără program și care necesită doar electricitate ieftină, în comparație cu cea biologică, care necesită salariu, zile libere, concediu medical etc.

Acest lucru a eliberat populația de la munca fizică intensă ușurându-i activitatea, sporându-i productivitatea și i-a permis să se îndrepte spre munci specializate, ce necesită o educație superioară. Acesta este modul în care economiile cresc și standardele de viață se ridică. Astfel, procente ale populației s-au specializat să devină ingineri sau programatori și să creeze minți mecanice, în scopul de a ușura munca “mentală/cognitivă” a populației.

Când ne gândim la automatizări, ne gândim la roboți mari, scumpi, ce pot face un număr limitat de lucruri simple și cu o eficiență economică în domenii și cazuri limitate, dar fie că vrem sau nu să admitem asta, suntem martorii unei revoluții automatizate. În timpul revoluției industriale (1760-1840) “majoritatea clasei muncitoare suferea din cauza numărului mare de ore de muncă în condiții vitrege, remunerației reduse și angajarea la scară largă a femeilor și a copiilor în sarcini ce distrug mintea și trupul” (Norton Anthology, p. 3).

Această revoluție economică este diferită, deoarece înlocuiește în totalitate locurile de muncă, astfel aproximativ 50% din joburile existente pot fi complet automatizate în următoarele 2 decenii. Să luăm două exemple mari: General Motors, care avea în 1979 aproximativ 10,000 de angajați și un venit de 11 Miliarde de dolari (calculat cu inflație 3.72% an->36.6 Miliarde de dolari) și Google, care în 2012 avea aproximativ 5,800 de angajați și un venit de 50 Miliarde de dolari. Pentru a înțelege asta, trebuie să înțelegem progresul uman care este bazat pe diviziunea muncii. Pe măsură ce am evoluat timp de mii de ani, munca noastră s-a specializat creând o gamă tot mai variată de joburi, dar și extindere spre ramuri dificile și celor mai avansate automatizări, însă munca ușoară, repetată, definită nu a devenit doar accesibilă, ci și mai productivă, fapt ce a dus la sfârșitul joburilor în fabrici.

Un exemplu recent de muncă înlocuită de automatizări este în cadrul companiei McDonalds, care după o grevă a angajaților din cadrul unui restaurant a înlocuit complet necesarul de personal cu roboți, în 24 de ore. Astfel, pentru joburile simple, problema nu este ce ramură a ei poate fi afectată de progresul tehnologic, ci cât de repede îi va înlocui necesarul biologic. Mașinile autonome funcționează fără niciun fel de intervenție umană, astfel ele nu trebuie să devină perfecte, ci pur și simplu șoferi mai buni decât contracandidații lor. Iar din faptul că mașinile autonome nu clipesc, nu sunt distrase, nu obosesc iar numîrul de decese cauzate de accidente în ultimul an, în Europa, este de 25,500 putem vedea cum 10,000,000 de locuri de muncă pot fi eliberate cu ușurință, cu un plus de productivitate.

Cât despre domeniile ce necesită studiile superioare, avem ca exemple doctorul digital creat de către IBM, prin platforma Watson, care poate diagnostica problemele medicale bazat pe toate cunoștințele medicale existente în prezent cu o acuratețe ridicată și care este disponibil în orice moment. Doctorul digital poate stoca un număr infinit de informații medicale, deciziile sale sunt bazate pe dovezi și sunt luate fără prejudecăți cognitive.

În domeniul avocaturii, avem DoNotPay, realizat de Joshua Browder pe platforma Watson, care oferă consultanță în legatură cu amenzile de parcare. După completarea unui scurt formular, acesta generează un text de 500 de cuvinte care include precedentele legale relevante și localizarea incidentului.

Un alt exemplu de personal cu studii superioare ce poate fi înlocuit este al Facultății de Jurnalism care produce anual 2,000 de absolvenți în Jurnalism și Știintele Comunicării, pe site-urile de job-uri sunt 2-3 locuri de muncă, dar majoritatea angajatorilor caută “voluntari entuziaști care doresc să facă parte din echipe tinere și dinamice”. Dupa ce criza a închis majoritatea redacțiilor mici, cele rămase s-au concentrat pe eficientizarea costurilor salariale, astfel numărul de personal necesar s-a diminuat, fiind substituit de programe automatizate,  ce pot scrie un articol bazat pe o cantitate minimă de informație ca referință.

La polul opus automatizării se află neîncrederea în programe bazate pe luarea deciziilor în locul nostru. Într-un studiu recent, publicat de grupul financiar ING, 36% din europeni sunt împotriva oricărei activități automatizate când vine vorba de finanțele personale, în timp ce 91% din europeni nu ar lăsa un software să ia decizii de ordin financiar în locul lor, fapt ce duce la un blocaj social în ceea ce privește preluarea anumitor funcții de către sisteme automatizate.

Evoluția tehnologică nu a avut ca scop diminuarea personalului, ci creșterea eficienței lui. Astfel, ca în ultimul deceniu, avansul tehnologic a permis o productivitate mărită pentru același număr de ore muncite, generând un venit/personal substanțial mărit, lucru ce duce la venituri mai mari angajaților absolut necesari. Un exemplu regional este antreprenorul anului, Cristian Covaciu, Director general la IPEC Alba-Iulia, cel mai mare producător de vitrus menaj din Europa,  care a reprezentat România la “EY World Entrepreneur Of The Year” unde a declarat că a urgentat procesul de automatizare pentru a putea plăti salariile mai mari pentru menținerea personalului în fabrică. Acesta a atins eficiența de 17-18 euro/om/oră și are ca obiectiv 40-45 euro/om/oră in 2020, lucru care, până acum, a dus la creșteri salariale de 28%.

În opinia mea, în calitate de viitor angajat,  o soluție pentru a continua eficentizarea muncii umane și pentru a opri preluarea locurilor de muncă de către sisteme automatizate este de a crea un termen legal, prin care aceștia să acționeze ca angajați, pentru care angajatorul este obligat să platească taxe, impozite, șomaj (lucru care, din păcate, ar putea împiedica inovația); în același timp desființând aceste taxe pentru forța umană din sectorul joburilor ce pot fi ușor automatizate. Un lucru greu de punctat este, însă, diferența dintre tehnologia menită să substituie forța de muncă și cea complementară, care vine ca un ajutor pentru aceasta.

Din punctul meu de vedere ca si antreprenor, posibilitatea mecanizarii nu aduce doar un salariu mai scazut, ci si elimina imperfectiunile umane(diferenta de productie/calitate) si problemele aparute datorita erorilor umane(defectiuni ale utilajelor,neglijenta in ciclul de productie).Astfel, prefer plata a doua salarii medii care duc la eliminarea a 20 de salarii minime.

Automatizarea reprezinta o lacuna legislativa, un lucru ce trebuie folosit in avantajul antreprenorului,pentru ca un cost mai mic de productie inseamna un produs final care intra in parametrii optimi la o zecime din pret , lucru care duce la o piata de deschidere mai mare, cu un risc mult mai redus de a avea un surplus de productie care necesita spatiu de stocare si produce cheltuieli auxiliare (buget pierdut datorita intretinerii/stocarii produselor).

Aici pot da un exemplu din domeniul meu de activitate , si anume agricultura. Sa luam o planta considerata exotica, si anume, Lavanda. Un hectar de lavanda poate fi plantat manual cu 20 de zilieri in doua zile cu un cost de 50 de lei/zilier (6,41 salariul minim net pe ora X 8 – numarul de ore = ~50 RON), astfel in infiintarea unui singur hectar de Lavanda sunt utilizati 2.000 RON (50X20X2) pentru plata fortei de munca si darile la stat 795,2 RON(8,735 RON pe ora de lucru net X 8 ore de munca – Salariul net), deci 2.795,2 RON utilizati pentru infiintarea cu forta de munca manuala , in timp ce un utilaj specializat pentru infiintarea si recolatarea culturii se ridica la un maximum de 44.000 RON si consuma doar combustibil si anume un maximum de 20L/Ha, adica 90 de RON unde mai putem pune 100 de RON/Ha ca si cost de mentenanta. Astfel, Utilajul isi amorseaza investitia dupa 18 Ha(doar infiintarea culturii, fara recolta) si ramanem cu un utilaj ce prezinta utilitate pentru viitoarele culturi, dar cu care putem presta servicii.

Cel mai mare avantaj pentru angajator este ca, dupa plata aceleiasi sume, detine un utilaj ce prezinta folos si pe viitor; acesta fiind , in opinia mea, principalul atuu al mecanizarii. Nu numai ca poti face toate lucrarile in parametrii optimi, dar poti avea si un venit auxliliar destul de consistent prin prestarea de servicii.

In concluzie, evolutia tehnologica afecteaza meserii din toate domeniile, in unele marind eficienta si ameliorand numarul de personal necesar in timp ce in alte domenii inlocuiesc in totalitate necesarul uman.Evolutia tehnologica nu poate fi oprita, ci trebuie implenetata controlat, pentru mentinerea unei stabilitati financiare in societate si pentru a nu diminiua puterea de cumparare a clasei sociale afectate de aceasta.

Autor: Mario Tache, Facultatea de Drept, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine