Influența spațiului de lucru asupra performanței angajaților

de Cătălina Bucura

Scopul final al oricărui manager din domeniul resurselor umane este asigurarea motivaţiei angajaţilor şi a satisfacţiei legate de munca acestora, deoarece un individ motivat şi mulțumit cu activitatea sa va munci mai mult, mai eficient şi va aduce, în final, mai mulţi bani organizaţiei care îl remunerează.

Consider că arhitectura locului de muncă, un factor de igienă prin excelenţă, are capacitatea de a-şi transcende natura şi a deveni un factor motivator, datorită capacităţii de a structura sau măcar influenţa însăşi natura muncii, reunind astfel cele două continuumuri reliefate de teoria factorilor duali.
Încă de la apariţia marilor fabrici şi uzine, construite conform principiului benzii de asamblare, arhitectura locului de muncă a fost gândită, pe de-o parte, pentru a facilita controlul asupra angajaţilor şi a impune disciplina, şi pe de altă parte, pentru a reprezenta în spaţiu concret liniile ierarhice din interiorul organizaţiei (angajatorul îşi putea supraveghea angajaţii, dar aceştia nu-l puteau supraveghea pe angajator, mărimea biroului şi amplasarea acestuia pe un etaj al clădirii creşte gradual, respectiv vertical, odată cu importanţa funcţiei etc.). Banda de asamblare, principiu de natură tehnico-arhitecturală, nu numai că influenţează natura muncii, ci o și structurează activ. Individul care lucrează la banda de asamblare devine un accesoriu al acesteia, o „rotiţă” a unui sistem pe care nu îl poate controla. Munca lui nu poate să fie altfel decât rutinieră, repetitivă, nesolicitantă intelectual şi în final, lipsită de satisfacţii.

Odată cu trecerea de la „era producţiei” la cea a serviciilor, natura muncii s-a schimbat profund în anumite domenii şi concomitent, s-a schimbat şi arhitectura biroului sau chiar a clădirii în care muncesc angajaţii.
Pentru exemplificare am ales birourile gigantului Google, compania care deţine, printre altele, motorul de căutare omonim. Clădirea sediului central, denumită de firmă Googleplex, se află în Mountain View, California, S.U.A. şi reprezintă clădirea-concept a concernului.
Prin aducerea activităţilor specifice timpului liber în incinta clădirii de birouri a companiei Google (mese de biliard, săli de masaj, terenuri de fotbal şi de tenis de masă, săli pentru relaxare şi pentru discuţii personale, săli pentru jocuri pe calculator etc.), organizaţia a schimbat profund natura muncii în cadrul Google, linia de demarcaţie între distracţie (conotaţii pozitive, de natură intrinsecă) şi muncă (conotaţii negative, de natură extrinsecă – nevoia de bani) nemaifind clar delimitată.

Este lesne de înţeles de ce angajaţii Google sunt printre cei mai productivi de pe piaţă şi de ce Google a înregistrat o cifră de afaceri în 2005 de 6,14 miliarde USD, în creştere cu 92% faţă de 2004, momentul intrării sale pe bursă. În 2008, profitul Google a înregistrat cifra de 1,31 miliarde USD. Chiar dacă am fi tentaţi, la nivelul simţului comun, să credem că nimeni nu lucrează la Google, angajaţii fiind „distraşi” de la munca lor de atâtea „distracţii” la îndemână, este evident că rezultatele bune obţinute sunt, în parte, datorate angajaţilor, angajaţi care sunt motivaţi şi satisfăcuţi cu locul de muncă şi natura muncii.
Luând în considerare că performanța este influențată atât de satisfacția individului la locul de muncă, precum și de motivația pe care acesta o are raportat la sarcină, cu siguranță spațiul de lucru are un rol semnificativ în influențarea ambelor variabile menționate.

În concluzie, dacă vrem să începem să schimbăm ceva, eu consider că acesta este primul pas: să cream un spațiu și condiții în care să putem da frâu liber imaginației și creativității care din păcate ne sunt inhibate datorită modelului clasic al spațiului de lucru care ne inconjoară.